ce'mi place mie

never let the truth spoil a good story

erezie de toamna

with 11 comments

gasesc ca fiind una dintre cele mai mari frustrari ale renuntarii la dumnezeu faptul ca nu exista nici un echivalent ateu pentru expresia crestineasca „slava domnului”.
absenta oricarui destinatar potential pentru recunostinta mea imi manjeste cu tristete aceasta zi superba de toamna.

Anunțuri

Written by ghelme

Octombrie 24, 2010 la 2:01 pm

Publicat în Uncategorized

11 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. reveniti deci asupra renuntarii
    va invidiez pt „zi superba de toamna” – noi n-avem asa ceva la montreal

    Kibby

    Octombrie 28, 2010 at 3:55 pm

    • ba aveti da’ nu mai stiti sa va bucurati de ea

      im ping

      Noiembrie 12, 2010 at 9:19 pm

      • poate asa e. sau poate ca sint prea multe de-astea in alte parti (gen perth, bucuresti ) etc
        ce e sigur insa -m-ati pus pe ginduri

        Kibby

        Noiembrie 12, 2010 at 10:32 pm

  2. Dar si ateii au un Dumnezeu al lor. Lui ati putea sa-i fiti recunoscator. Cu exceptia cazuluui in care aveti nevoie de o consolare anume si pe care numai absenta cosmica a lui Dumnezeu ar mai putea-o forta.

    P.S. N-am scris comentariul mai demult tocmai pentru a-i da sanse asteptatei consolori sa se manifeste, in acord de anvergura cu colosala absenta a unei superbe zile de toamna. Nu stiu, ca semne nu se vad nici de una nici de alta, daca acea consolare a venit sau nu dar timp cred a avut destul. Doamne ajuta.

    Dl.Goe

    Noiembrie 5, 2010 at 10:34 pm

  3. oh, dar nu e asa de simplu sa mai accepti vreun dumnezeu, ateu sau nu, o data ce ai tras ooncluzia ca nu exista, nu? adica daca ai fi simtit ca nu exista sau daca ai fi crezut ca nu exista, asta se rezolva cu un exercitiu de crdinta de sens opus, dar un rationament se cere combatut cu un alt rationament, nu cu sentimentalism tomnatic 🙂

    ghelme

    Noiembrie 16, 2010 at 3:50 am

    • Convingerea ferma in inexistenta lui Dumnezeu echivaleaza cu Credinta suprema in Dumnezeu. Pierduti sunt doar cei carora nu le pasa daca exista sau nu exista Dumnezeu, pana la nu avea deloc „gândiri” in legatura cu asta. Aceasta este credinta mea. 😉

      Cineva (parca Tzutea) zicea ca daca esti pre plin de tine nu mai e loc pentru Dumnezeu inauntrul tau. Cineva care are timp sa se gandeasca la Dumnezeu atat de intens si riguros incat sa-i constate rational inexistenta nu este chiar plin cu totul de sine. Are spatii destule in interior. Si asta e credinta mea. 😉

      Dl.Goe

      Decembrie 3, 2010 at 8:29 pm

  4. Ghelme, ne luati peste picior. Rationamentul e chestia aia gri metalizata care o imbracam iesind din casa, accesoriu al minimei acceptari sociale bla bla
    La ce e bun asta dimineata cind tre sa te dai jos din pat?

    Kibby

    Noiembrie 16, 2010 at 5:03 pm

  5. ah,daca ati stii domnule Kibby cum inca de cand eram foarte mic nu am inteles sa admit ca exista ceva in lumea asta care nu se va indoi in fata ratiunii mele… nu am putut sa admit niciodata ca exista cineva care ar putea intelege un rationament mai bine ca mine, pornind de la aceleasi premise. mai creativi, da, mai frumosi, cu siguranta, mai puternici, o gramada, mai rationali, in nici un caz. am dezvoltat credinta asta in rationamentul meu si am carat-o cu greu peste dezamagirea adolescentului miop negenial inspre maturitatea de azi. e parte din viata si din munca mea sa nu accept ca este cineva care sa inteleaga sau sa invete mai repede ca mine ceea ce imi propun eu sa inteleg sau sa invat. gasesc ca fiind nepractic sa inteleg tot, nu imposibil si, cu siguranta, daca as vrea sa incep sa inteleg ceva, nimic nu mi-ar sta in cale. asta nu este o proiectie exterioara, pentru ceilalti, este parte centrala in sistemul meu interior de reflectare a universului. sigur ca suna absurd, dar. pana la urma, toate religiile sunt absurde si increderea mea oarba in puterea mea de intelegere si rationalizare nu e deloc diferita de o credinta.
    am evitat multi ani sa pun in contrast religia mea interioara cu credinta in dumnezeu si pana la urma am facut-o si dumnezeu a pierdut.
    cum m-as putea intoarce acum la credinta, cand eu cred in ratiune?

    ghelme

    Noiembrie 17, 2010 at 3:56 am

  6. parerea mea este ca va veti intoarce pe cealalta parte a elipsei dar admit ca poate fi o calatorie foarte lunga.
    may the reason be with you!

    Kibby

    Noiembrie 18, 2010 at 5:20 pm

    • all the way

      Kibby

      Noiembrie 18, 2010 at 5:21 pm

      • e si parerea mea, dar cred ca trebuie sa merg mai departe 🙂

        ghelme

        Noiembrie 18, 2010 at 8:42 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: